Aqua Challenge 2014: primul meu DNF

Cum 23 august se apropia cu pași repezi am decis că am nevoie de mai multă experiență mai ales pe partea de înot (mare/lac și start la grămadă). Dacă partea cu lacurile am rezolvat-o cu câteva vizite la Iacobdeal, cea cu startul necesită ceva concursuri, iar primul dintre ele am decis să fie Aqua Challenge, proba de 1500 de metri.

După multe variante de weekend am ales-o pe cea mai scurtă (și ieftină): plecarea la 4 dimineață cu Bogdan și întoarcerea imediat după concurs. Traficul a fost surprinzător pentru ora matinală, multă lume din Iași care mergea spre mare (dacă noi am plecat la 4, ei la ce oră au plecat?).

Am ajuns un pic înainte de 7 la intrarea în Constanța unde am scos pastele pregătite pentru concurs și le-am împărțit cu Bogdan, iar pe la 7:15 eram deja în parcare la Mamaia. După încă vreo 10 minute de căutat zona de înscrieri am reușit să ne luăm kiturile de concurs chiar de la Gabi Solomon care dădea o mână de ajutor.

aqua-challenge_21_07_2014

Am așteptat apoi o scurtă ședință tehnică care nu a mai venit așa că am plecat spre mașină să ne echipăm, iar la 8:30 eram înapoi la start unde ar fi trebui să se fi dat deja startul în proba de 500 de metri. Din păcate însă valurile mari au dus la reevaluarea traseului (participanții erau în mare parte copii) și la o întârziere pe măsură.

În cele din urmă startul pentru probele lungi (1500 si 5000 de metri) este anunțat pentru ora 9:50, cu o scurtă ședință tehnică înainte. Aici avem un prim mic șoc, traseul pe care ni-l imaginam noi ca fiind de 1500 de fapt era mult mai scurt ceea ce însemna că mai aveam de ocolit o baliză pe care abia o vedeam (din cauza valurilor).

10540561_10204303047159261_2945429604707383626_n
Așteptăm un start la proba scurtă (500 de metri)

Am plecat printre ultimii și am luat-o ușor cu un bras apoi am încercat să văd dacă merge un kraul, dar din păcate orice încercam nu reușeam să îmi găsesc un ritm de respirație. Valurile erau mari și te loveau din stânga, și chiar dacă am încercat să mă odihnesc un pic pe spate tot luam multă apă la bord. Cred ca ajunsesem aproape de jumătatea distanței către prima baliză când am decis să mă întorc spre mal, măcar să rămân cu demnitatea de a nu apela la ajutor :).

Ajuns pe mal am avut ocazia să îi văd pe primii care au terminat la 1500, apoi a urmat o lungă așteptare a domnului cu ochelari de înot supradimensionați :). Bogdan a terminat cu bine, dar cu mult sub timpul său de 1500 (cu neopren), undeva pe la 48 de minute.

De la finish, unii au ajuns mai repede, alții mai greu
De la finish, unii au ajuns mai repede, alții mai greu

Am mai stat un pic la o vorbă, despre medalii și alte idei pentru cei care organizează concursuri în general, am luat câteva feliuțe de pepene (eu doar vreo 2, Bogdan ceva mai multe că le merita din plin), și apoi ne-am îndreptat spre mașină pentru că aveam un program destul de strict.

Ne-am întors prin frumoasă Dobroge, și am ținut să recuperez la partea de înot cu aproape 1000 de metri la Iacobdeal. Lucrurile au mers bine și parcă îmi mai revenise un pic moralul după abandon. Urma triatlonul de la Reci unde urma să înot tot 1500 de metri și apoi direct Ironman 70.3 de la Budapesta cu 1900, deci aveam nevoie de un pic de moral.

Știu că lumea așteaptă povestea de la Budapesta, vine și ea imediat după cea de la Reci.

One comment

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.