{"id":1949,"date":"2016-02-05T06:40:29","date_gmt":"2016-02-05T04:40:29","guid":{"rendered":"http:\/\/ciprian.talaba.eu\/blog\/?p=1949"},"modified":"2016-03-04T15:19:03","modified_gmt":"2016-03-04T13:19:03","slug":"ziua-a-patra-everglades-si-big-cypress","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/ciprian.talaba.eu\/blog\/ziua-a-patra-everglades-si-big-cypress\/","title":{"rendered":"Ziua a patra – Everglades si Big Cypress"},"content":{"rendered":"

Dupa ploaie a urmat o zi plina de soare pe care o rezervasem pentru cele 2 mari parcuri nationale din zona: Everglades si Big Cypress. Pentru a putea vedea cat mai multe ne orientasem spre un tur de 2 ore cu ghid la Shark Valley ce incepea la ora 9 asa ca ne-am trezit destul de devreme pentru o zi de vacanta si la 7:20 eram in masina.<\/span><\/p>\n

Traficul de dimineata nu a fost chiar placut, dar dupa o ora si 20 de minute eram la poarta parcului. Taxa de intrare a fost de 20 de dolari, se plateste pentru masina si biletul iti permite sa reintri de cate ori doresti timp de 7 zile. Ne-am luat biletele la primul tur si ne-am pregatit sa facem multe poze in urmatoarele 2 ore.<\/span><\/p>\n

Ghida noastra a fost foarte OK, a glumit, a vorbit aproape non-stop, se vedea ca face asta cu multa pasiune, desi lucra de cel putin 20 de ani in cadrul parcului. Trebuie sa recunosc ca m-am bucurat din nou de investitia facuta intr-un obiectiv de vacanta (18-250) care mi-a permis sa surprind multe momente inedite.<\/span><\/p>\n

Am ramas probabil impresionat de anhinga, soimi si sa nu ii uitam pe omniprezentii aligatori, a caror pasivitate m-a surprins total, nu te astepti sa poti sa ii vezi atat de aproape, si nu vorbim de cate unul ratacit, ci cateva zeci, la un moment dat am renuntat sa le mai fac poze la fiecare.<\/span><\/p>\n

Dupa ce plimbarea cu trenuletul s-a terminat am mai facut cativa pasi pe jos pe o varianta de traseu unde am putut fotografia mai pe indelete cateva pasari si cativa pui de aligatori, apoi ne-am pregatit de plecare pentru ca ziua urma sa fie destul de lunga, iar soarele deja era greu de suportat.<\/span><\/p>\n

Al doilea parc ne oferea cateva lacuri in jurul carora se putea campa (erau foarte multe rulote in zona, noi cu un Fiesta nu ne incadram in peisaj). Am facut cateva poze, cerul arata minunat, iar padurile de chiparos contrastau cu albastrul lacului si cerului. Copacii aratau ca si cum ar fi fost uscati, insa in realitate erau in perioada de iarna (ha ha ha) in care isi pierd frunzele. Cam asa ar arata in aprilie, cand totul este verde:\u00a0http:\/\/www.nps.gov\/bicy\/planyourvisit\/images\/-3440168.jpg<\/a><\/span><\/p>\n

Dupa vizita de la Monument Lake si de la Burns Lake ne-am indreptat spre al doilea mare obiectiv al zilei, Loop Road, un drum de 17 mile (27 km), neasfaltat ce trece prin mijlocul rezervatiei. Traficul era foarte lejer, iar dupa 4 kilometri ne-am oprit la inceputul unui traseu de hiking ce intra cu adevarat in inima padurii. Din pacate nu am avut noroc, iarna aceasta nu a fost una normala, in loc de media de 5 cm de ploaie au fost 33 cm, iar multe poteci (inclusiv aceasta) erau inundate, dupa cum ne-a povestit un ranger aflat in zona.<\/span><\/p>\n

Am luat-o deci usurel la drum, si ne-am oprit de multe ori pentru a face poze la aligatori si alte pasari. In total ne-a luat cam o ora si jumatate sa parcurgem drumul, deci o medie de 16 km\/h, daca nu tinem cont de desele pauze. La final, cand am ajuns la asfalt am facut o mica escala pe o scurta poteca unde in mod normal ar fi trebuit sa vedem niste melci de copaci (tree snail), dar ori ochiul nostru nu era format sa ii caute, ori se ascundeau foarte bine, ca nu am vazut nimic. Din fericire nu am vazut nici celalalt ocupant al padurii, pentru ca la inceputul potecii erau avertizari ca e posibil sa dai peste pantere. Interesant e faptul ca recomandarile in cazul unei astfel de intalniri erau aproape identice cu cele pe care le-am mai citit pe la noi cand e vorba de dat nas in nas cu ursii \ud83d\ude42<\/span><\/p>\n

Cum foamea deja batuse de mult la usa, iar rezervele de Oreo si M&M (ambele cu menta) erau pe terminate ne-am grabit spre Miami Beach pentru a prinde traficul de dupa masa \ud83d\ude42 si a incerca un sushi. Partea proasta e ca nu am gasit restaurantul asa ca am ajuns din nou la Manolo care la a treia incercare s-a dovedit un esec: chelnerul nu prea stia engleza, cartofii erau reci, painica din partea casei nu a mai venit, iar vita nu prea avea nici un gust desi era suficient de in sange. Numai desertul cred ca a fost la fel de bun ca prima data, dar tot am ramas cu un gust amar.<\/span><\/p>\n

Seara am terminat-o tot cu o plimbare pe faleza, de data asta am marit numarul de kilometri inotati prin nisip la 5 si un pic, iar apoi ne-am retras spre apartament sa facem planuri pentru celelalte 2 zile, in functie de vreme si de chef \ud83d\ude42<\/span><\/p>\n

Ca intotdeauna pozele sunt disponibile pe Picasa: Miami day 4<\/a>.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Dupa ploaie a urmat o zi plina de soare pe care o rezervasem pentru cele 2 mari parcuri nationale din zona: Everglades si Big Cypress. Pentru a putea vedea cat mai multe ne orientasem spre un tur de 2 ore cu ghid la Shark Valley ce incepea la ora 9 asa ca ne-am trezit destul de devreme pentru o zi de vacanta si la 7:20 eram in masina. Traficul de dimineata nu a fost chiar placut, dar dupa o ora si 20 de minute eram la poarta parcului. Taxa de intrare a fost de 20 de dolari, se plateste pentru<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1950,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[200],"tags":[434,433,432,422,435,445],"class_list":["post-1949","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-calatorii","tag-aligatori","tag-big-cypress","tag-everglades","tag-miami","tag-pasari","tag-vacanta"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/ciprian.talaba.eu\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1949","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/ciprian.talaba.eu\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/ciprian.talaba.eu\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ciprian.talaba.eu\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ciprian.talaba.eu\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1949"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/ciprian.talaba.eu\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1949\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1952,"href":"https:\/\/ciprian.talaba.eu\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1949\/revisions\/1952"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/ciprian.talaba.eu\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1950"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/ciprian.talaba.eu\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1949"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/ciprian.talaba.eu\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1949"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/ciprian.talaba.eu\/blog\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1949"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}