Prima parte a poveștii X-MAN România 2017 este legată de modul de pregătire pentru această cursă, cursă ce necesită un plan ceva mai elaborat și mai strict, mai ales dacă ai obiective mai serioase decât „să termini”.
Pentru că în 2015 lucrurile au mers bine am folosit în mare același schelet, cu mici modificări pentru a putea integra de exemplu participarea la Maratonul Măcin. Spre deosebire de 2015 ieșeam din iarnă cu ceva mai puține kilograme și cu o pregătire ceva mai bună mai ales la ciclism unde Zwift-ul a fost de bază din noiembrie până prin aprilie pentru că vremea nu a permis ieșirea pe afară.
Planul include doar ultimele 2 luni și jumătate pe partea de alergare și ciclism, până atunci accentul s-a pus pe ciclism indoor (4-5 antrenamente pe săptămână, program de 12 săptămâni) și un pic de alergare printre picături când vremea nu era prea friguroasă (am încercat să nu iau o răceală care să îmi dea planurile peste cap). În timpul săptămânii aveam 4 antrenamente (2 ciclism, 2 alergare), din care măcar unul includea intervale, restul erau destul de mult sub pragul anaerob (sau pragul de acid lactic) cu pulsul în jurul valorii de 140 – 150. Cam de 2 ori pe săptămână am mers la înot unde am pus accentul pe tehnică, știind că nu ar trebui să am probleme cu anduranța, dar am ales să merg în continuare pe stilul bras ce îmi permite un control mai bun al respirației și vizibilitate în cazul traseului de la Oradea care are 8 ture și 4 balize (sper ca în viitor totuși să trec la nivelul următor unde voi putea înota krawl pe distanțe de minim 1900m și să mă apropii de 2min/100m).
Pentru weekend distanțele au crescut treptat, ajungând la un maxim de 30km alergare și 170km de bicicletă, dar niciodată nu am combinat 2 antrenamente lungi în același weekend. Iată mai jos ce mi-am propus și cam ce am realizat:
| Zi | Alergare | Bicicletă | Realizat | |
| martie | 25 | 15 | 10 | |
| 26 | 90 | 103 | ||
| aprilie | 1 | |||
| 2 | 24 | 10 | ||
| 8 | 60 | |||
| 9 | 27 | 23 | ||
| 15 | 18 | |||
| 16 | 120 | 100+10 alergare | ||
| 22 | 80 | 50 | ||
| 23 | 31 | 30 | ||
| 29 | 15 | 24 trail | ||
| 30 | 150 | 120 | ||
| mai | 6 | 35 | 15 | |
| 7 | 60 | 145 | ||
| 13 | 24 – Maraton Măcin | 24 trail | ||
| 14 | 90 | 30 | ||
| 20 | 15 | 10 | ||
| 21 | 180 | 170 | ||
| 27 | 20 | 80 | 18+78 | |
| 28 | ||||
| iunie | 3 | 90 | ||
| 4 | 12 | 60 | 10+39+1500 inot | |
| 10 | 42 | 180 | XMAN sub 13 ore |
Inițial am pus mai mult accent pe alergare, vroiam să ajung la 35km, dar după ce am ieșit afară cu bicicleta mi-am dat seama că e nevoie de mai mulți kilometri în care să simți urcările, coborârile și vântul pentru că tehnica nu o dezvolți pe trainer. Așadar am făcut mici ajustări, înlocuind un antrenament lung de alergare cu unul de bicicleta, mai ales că se anunța un traseu ceva mai dificil față de 2015, cu +1800m diferență de nivel. Brick-urile de la finalul pregătirii mi-au dat speranțe că voi reuși să cobor sub 13 ore pentru că alergarea mergea la un ritm de 5:50/km (sau chiar 5:35) și pulsul nu urca peste 150.
Privind în urmă am făcut și ceva greșeli, încercarea de a alerga la Maratonul Măcin fără un antrenament specific de trail a dus la pierderea câtorva antrenamente din cauza febrei musculare atât după recunoaștere, cât și după cursa propriu-zisă, dar până la urmă totul a fost bine.
Planul inițial mă ducea sub 13 ore, apoi au apărut modificări la traseul de bicicletă care m-au dat un pic peste cap și am zis că o să trag la 13:30, dar la final am ajuns la un traseu apropiat ca și dificultate de cel din 2015 și am revenit la 13 ore. Timpii intermediari pe probe speram să fie cam așa: 2 ore înot, 6:30 la bicicletă (un pic peste 27 km/h) și restul de 4:30 la alergare (un ritm de 6:23/km) și niște tranziții cât mai rapide.
Ce nu am putut să iau în calcul a fost căldura din ziua cursei, dar ce ar fi o cursă de Ironman fără ceva surprize? 🙂 Cum a fost cursa în articolul următor.