Zwift: de ce trainer/senzori am nevoie?

Dacă în primul articol am stabilit în mare ce este și cum arată Zwift, acum urmează să vedem care sunt soluțiile pentru a putea folosi această aplicație. Până să ajungem să discutăm despre trainere și senzori avem nevoie de o platformă hardware pe care să rulăm aplicația, iar aceasta ne va cere un anumit tip de conexiune.

Platforme hardware

Avem de ales între următoarele platforme:

• PC cu Windows 7 sau mai nou / Mac cu macOS 10.9 sau mai nou: un procesor i3 nou și o placă grafică integrată îți permit să rulezi Zwift în rezoluție 720p cu detalii medii, cu o placă grafică bună puteți rula în 1080p cu detalii la maxim. Personal folosesc un ultrabook cu un i7 seria U (deci putere de procesare mai mică) și placă grafică integrată. Conexiunea recomandată este ANT+, dar BTLE este suportat (în versiune beta pentru Windows)
• iPhone sau iPad, minim iOS 9. Dispozitivul tău este suportat dacă este iPhone SE, iPhone 5S sau mai nou, iPad Air sau mai nou, iPad Pro, iPad Mini 2 sau mai nou, sau iPod 6. Binențeles că un dispozitiv mai nou rulează mai bine. Conexiunea recomandată este BTLE, chiar dacă este posibil folosirea unui adaptor pentru ANT+.
• Apple TV 4 sau 4K, conexiunea ce poate fi folosită este BTLE, dar are și o limitare: pot fi conectate maxim 2 dispozitive pentru ca un canal BT este folosit pentru telecomandă. Asta înseamnă că va fi nevoie să folosești cadența de la trainerul smart care nu e chiar perfectă, pentru a putea conecta și un senzor de puls. 
• Android, în versiune beta, este disponibil doar pe anumite telefoane mai puternice, o listă completă o găsiți aici: https://forums.zwift.com/t/android-supported-devices-updated-november-14-2018/12434. Conexiunea folosită va fi BTLE, deocamdată ANT+ nu este suportat.

Deci care este cea mai bună platformă pentru Zwift? Prima variantă ar fi binețeles „cea pe care o aveți deja”. Dacă aveți un PC care îndeplinește condițiile, sau un iPhone recent vă recomand să le folosiți pe acelea și să alegeți senzorii în funcție de conexiunea suportată de dispozitiv (un set de senzori este clar mai ieftin decât o nouă platformă hardware).

Dacă nu aveți nici una din platformele de mai sus recomandarea mea ar fi Apple TV 4K, ofertă de departe cel mai bun raport preț/performanță pentru Zwift, chiar și cu limitarea la cele 2 canale BT. Dacă bugetul nu este o problemă atunci puteți merge spre un PC de gaming, o placă video măcar GTX 1050 Ti (sau ceva Radeon similar) și nu veți fi dezamăgiți.

Un ultim lucru care trebuie menționat aici legat de conexiunea pe ANT+: veți avea nevoie de un stick de ANT+ pe USB, sunt multe modele disponibile atât de la Garmin cât și de la alți producători. Recomandarea este să mergeți pe o versiune mai nouă, arată ca un transmițător pentru mouse wireless, nu contează producătorul, în spate este același chip la toate. Și mai recomand un prelungitor de USB ca să aveți o conexiune cât mai stabilă.

[ngg src=”galleries” ids=”2″ display=”basic_thumbnail”]Senzori de cadență/viteză și/sau puls

Alegerea senzorilor se face în funcție de platforma hardware aleasă inițial. Cazul ideal este atunci când folosiți senzori ce suportă atât BT cât și ANT+, dar cel mai probabil aveți deja unii dintre acești senzori. Iată recomandările mele (linkurile sunt de pe site-uri românești unde este posibil, nu am comision):

• senzor de viteză (combo cu cadență) pe ANT+: Garmin GSC 10 (modelul vechi) sau modelul mai nou, respectiv Wahoo BlueSC care suportă și BT (dual ANT+/BTLE) 
• senzor de cadență pe ANT+: Garmin GSC 10 (modelul vechi) sau modelul mai nou 
• senzor de puls pe ANT+: orice centură de puls Garmin sau Wahoo Tickr (dual ANT+/BTLE)
• senzor de viteză (combo cu cadență) pe BT: Wahoo BlueSC sau Wahoo Speed 
• senzor de cadență pe BT:  Wahoo BlueSC sau Wahoo Cadence 
• senzor de puls pe BT: Wahoo Tickr (dual ANT+/BTLE)

Pe scurt, dacă nu aveți deja senzori compatibili încercați să cumparați unii care suportă atât BT cât și ANT+ (Wahoo face o treabă bună aici, din păcate nu prea sunt disponibilei în magazinele românești).

De notat că dacă aveți un trainer inteligent nu aveți nevoie de senzor de viteză, dar cel de cadență este folositor pentru că în general trainerele nu sunt perfecte în a calcula cadența.

[ngg src=”galleries” ids=”3″ display=”basic_thumbnail”]Trainere clasice

Probabil trainerele sunt capitolul cel mai interesant, din fericire Zwift permite utilizarea atât a trainerelor inteligente (se conectează pe BT/ANT+, permit controlul rezistenței și trimit date ca putere, viteză și cadență) cât și a trainerelor clasice.

Diferența stă în faptul că pentru un trainer clasic va fi nevoie și de un senzor de viteză, iar rezistența va fi blocată pe un anumit nivel (pentru care e cunoscută curba de putere), în acest caz dificultatea va fi simulată prin schimbarea vitezelor la bicicletă. O listă completă a trainerelor clasice suportate de către Zwift este disponibilă pe site, mergeți la secțiunea „Classic trainers”.

Un mic sfat: chiar dacă trainerul pe care îl aveți deja nu apare în listă îl puteți folosi selectând un model apropiat, oricum pentru trainerele clasice puterea generată este estimată, încă o mică diferență nu este chiar atât de importantă. 

Și o altă mică notă legată de trainerele clasice: puterea calculată de Zwift este o estimare, din ce informații se găsesc pe web diferența este destul de mare între estimare și puterea reală. Așadar nu vă bazați pe această informație când vă comparați cu alții, dar cu siguranță vă puteți urmări propria evoluție în timp.

Dacă ar fi să recomand un trainer clasic pentru Zwift ar fi probabil cel mai ieftin pe care îl găsiți în lista suportată de Zwift și care e pe stoc 🙂

Trainere inteligente

Aici lucrurile au evoluat enorm în ultimii ani, avem cel puțin 3 categorii, am să le exemplific folosind trainere de la Tacx pentru că sunt cele pe care le-am folosit de-a lungul timpului, dar cam orice mare producător (Elite, Cycleops, Wahoo) acoperă aceleași nișe, alegerea în mare ține de oferta de preț și disponibilitatea la un anumit moment.

Trainere semi-inteligente, care transmit informații precum putere, viteză și cadență dar care nu permit controlul automat al rezistenței, dar la un preț scăzut. Tacx oferă un singur astfel de model, Satori Smart. 

Trainerele inteligente pe roată (wheel-on), transmit toate informațiile necesare și în plus suportă profilul ANT+ FE-C care permite controlul rezistenței de către o aplicație. În general un producător va avea câteva modele disponibile în această categorie, diferența fiind făcută de puterea maximă generată, de panta maximă simulată și de senzația mai realistă. Iată modelele oferite de Tacx, și diferențele de putere:

• Flow Smart – putere maximă 800W (1 minut), pantă maximă 6%
• Vortex Smart – putere maximă 950W, pantă maximă 7%
• Bushido Smart – putere maximă 1450W, pantă maximă 15%
• Genius Smart – putere maximă 2000W, pantă maximă 20%, simulează și coborârea având un motor

Alegerea v-o las vouă, ce trebuie să vă spun e ca eu nu reușesc să susțin 800W pentru mai mult de 15-20 de secunde. Legat de senzația de realism, cred că cei mai mulți dintre noi nu pot face diferența între 2 modele apropiate ca preț.

Un lucru important la trainerele care folosesc frânarea pe roată (semi sau complet inteligente) este faptul că precizia cu care este calculată puterea nu este chiar așa de bună, unii utilizatori menționând o scădere de până la 10% după ce au trecut la următoarea categorie de trainere. Această precizie poate fi îmbunătățită folosind procesul de calibrare măcar o dată pe săptămână și având grijă să aveți o presiune constantă în roata spate.

Dacă ar fi să fac o recomandare pentru această categorie aș alege între Flow Smart și Vortex Smart (oferte excelente de preț la Decathon), în funcție de ofertele pe care le găsesc pe piață. Prețul lui Flow Smart este destul de aproape de cel al lui Satori (trainerul semi-inteligent), deci l-as elimina pe Satori din recomandări, exceptând cazul în care bugetul este extrem de limitat.

Trainere inteligente cu acționare directă (direct drive), sunt o evoluție a trainerelor ce folosesc frânarea pe roată pentru a permite o precizie mai mare, roata spate este scoasă și trainerul este conectat astfel direct la transmisia bicicletei prin lanț.

Din păcate această precizie vine și cu o creștere de preț, de obicei cele mai ieftine trainere cu AD sunt cam la același preț cu cele mai scumpe trainere pe roată. Tacx oferă 3 astfel de modele:

• Flux S – putere maximă 1500W, pantă maximă 10%, precizie <3%
• Flux 2 – putere maximă 2000W, pantă maximă 16%, precizie <2,5%
• Neo 2 – putere maximă 2200W, pantă maximă 25%, precizie <1%

Flux S are probabil cel mai bun raport preț/perfomanță, mai ales că această versiune a adus suport pentru schimbătoare spate cu patină lungă (versiunea anterioară nu putea fi folosită cu biciclete MTB din această cauză) și este recomandarea mea din această categorie. Neo 2 este probabil cel mai performant trainer de pe piață și dacă bugetul vă permite sunt sigur că nu vă veți plânge de el (mai ales în ceea ce privește zgomotul produs).

[ngg src=”galleries” ids=”4″ display=”basic_thumbnail”]Presupunând că aveți bicicleta pe care să o folosiți pe trainer iată cam care ar fi costurile pentru 3 variante: cea mai ieftină, cea mai scumpă și cel mai bun raport preț/perfomanță.

Cea mai ieftină variantă

• Apple TV – 815 lei
• trainer clasic Tacx Twist – 569 lei
• senzor combo viteză/cadență B’TWin – 180 lei
• centură puls Kalenji Geonaute – 130 lei

Cea mai scumpă variantă

• sistem gaming i5-8400 + GTX 1060 – 2999 lei
• trainer smart Tacx Neo 2 – 6199 lei
• senzor combo viteză/cadență Wahoo BlueSC – 60EUR + 10 EUR transport
• centură puls Wahoo Tickr – 50EUR + 10 EUR transport

Cel mai bun raport preț/perfomanță

• Apple TV 4K – 1029 lei
• trainer smart Tacx Flux S – 3099 lei
• senzor combo viteză/cadență Wahoo BlueSC – 60EUR + 10 EUR transport
• centură puls Wahoo Tickr – 50EUR + 10 EUR transport

Alte accesorii

Sunt multe alte lucruri care pot face viața mai „frumoasă” în timp ce pedalezi cu Zwift, mai jos o listă a ceea ce cred eu că este important:

• ventilator – nu pot să vă spun cât de important consider eu să folosiți un ventilator. Supraîncălzirea corpului duce la un stres inutil care vă va limita perfomanțele. Nu costă mult și efectul este major. Dacă puteți lua unul cu telecomandă e perfect, dar unul clasic la 50 de lei face și el treabă bună.
• televizor – e fain să vă „jucați” pe laptop sau tabletă, dar dacă vă puteți conecta la un TV va fi o diferență mare
• stand pentru telefon/bidoane suplimentare/telecomandă/etc. – în timp ce pedalezi într-o cursă vrei să ai totul aproape, să nu fii nevoit să te oprești și să pierzi multe locuri (sau plutonul). Nu am găsit încă o soluție decentă la preț, folosesc ce am prin zonă (un lampadar, marginea unui fotoliu, ba chiar la un moment dat când eram un pic răcit mi-am pus câteva șervețele în bradul de Crăciun, că era lângă bicicletă)