Povești californiene – Pe drum, pe Pacific Coast Highway

Ziua a cincea de vacanță ne făcea să părăsim L.A.-ul și să mergem un pic mai la sud în San Diego. Drumul ar dura în mod normal 2-3 ore depinzând de trafic și de cât de în nord stai în Los Angeles, în cazul nostru ar fi fost undeva mai aproape de 3 ore. Dar asta însemna să folosim autostrada I-5, ceea ce ar fi fost destul de plictisitor, mai ales comparând cu alternativa numită Pacific Coast Highway (PCH).

PCH este parte din California State Route 1, ce traversează California de la nord la sud, și se întinde de la Dana Point in sud până aproape de Oxnard în nord, trecând prin parcuri naționale și pe lângă plaje minunate. Pe o parte din ea fusesem când am mers spre Malibu, iar acum urma să vedem și partea din sud.

Ziua a început cu o vizită la Flake pentru un mic dejun delicios și o cafea la dimensiuni americane 🙂 și apoi a continuat cu terminatul bagajelor, lucru pe care avea să-l optimizăm în cele 3 săptămâni. Abia în jurul orei 11 ne-am pus pe drum, urcând pe PCH chiar după câteva sute de metri, pe Lincoln Boulevard. Am trecut pe lângă aeroportul din L.A. apoi pe Sepulveda ajungând apoi la unul din puținele sensuri giratorii pe care le-am văzut prin zonă.

Pacific Coast Highway
Pacific Coast Highway

După scurt timp după ce am trecut de universitate am văzut un indicator cu Best Buy și mi-am adus aminte că mă interesează un laptop așa că am făcut un mic popas într-o zonă de shopping. Am intrat la Best Buy și apoi am descoperit și un Sports Authority prin zonă așa că am pierdut ceva vreme, numai bine ca să ni se facă un pic foame și să vedem un Chipotle. Eu devenisem fan de când îl vizitasem pentru prima dată la New York, așa că acum era timpul să încerce și Stef un burrito cu vită. Ca totul să fie complet lângă Chipotle era un Starbucks așa că s-a făcut aproape ora 2 până când ne-am pus din nou în mișcare.

Cu o cafea printre flori
Cu o cafea printre flori

După nici 20 e minute trecem pe lângă Huntington Beach, o zonă superbă pentru o plimbare pe plajă, cu piste pentru biciclete sau pentru alergare, așa că facem un alt popas (unul din avantajele de a merge pe PCH) pentru câteva poze și încercăm să ne bucurăm de soare în ciuda vântului destul de puternic.

Paparazzo pe Huntington Beach
Paparazzo pe Huntington Beach
Portret
Portret

Ne continuăm drumul spre San Diego, și când ajungem în Dana Point (aproape de locul unde PCH se termină) vedem un indicator cu Salt Creek Beach Park, așa că ce altceva să facem dacă nu încă o pauză de poze 🙂 Este incredibil ce fel arată un parc amenajat așa cum trebuie, unde verdele este peste tot, și nu ai nici o interdicție să calci pe iarbă. După vizita pe plajă urcăm spre mașină dar ne oprim într-o zonă amenajată de picnic, unde 2 copii dau un mic spectacol, rostogolindu-se la vale (înclinația era destul de mare) și apoi luând-o de la capăt până amețesc bine de tot :).

Picnic
Picnic
Copii fericiți
Copii fericiți

Ne continuăm apoi drumul urcând pe I-5, în timp ce trecem pe lângă Camp Pendelton, una din marile baze ale U.S. Marine Corps, parte a forțelor armate americane, apoi revenim pe Coast Highway din Oceanside (cu câteva zile înainte aici avusese loc un Ironman 70.3, chiar pe 29 martie când noi abia aterizam în L.A.). Unul din punctele de interese ale zilei era în Encinitas, la Nytro Multisport, de unde aveam să îmi ridic un pachet de triatlon pe care îl folosesc și acum.

Să ne strâmbăm un pic!
Să ne strâmbăm un pic!
Contraste
Contraste

Băieții de la Nytro au fost foarte drăguți, aveau totul pregătit, cu toate acestea a durat ceva pentru că am probat atât costumul de triatlon cât și neoprenul de la BlueSeventy, dar mai ales pentru că am avut inclus un bike fitting, care a durat destul de mult (am trecut la o pipă mai scurtă ca să fiu un pic mai confortabil). Am avut ceva probleme cu punerea bicicletei în mașină, portbagajul unui Prius nefiind prea mare, așa că bicicleta a stat pe bancheta de spate în restul concediului, cu roțile scoase.

Baywatch
Baywatch
Coast Highway, ultima porțiune
Coast Highway, ultima porțiune

În cele din urmă am ajuns și la Maz, care ne aștepta împreună cu Rachel, pentru a ieși în oraș. Am făcut o vizită în La Jolla, frumoasa localitate unde am stat cu Stef în 2010, la prima noastră vizită în zonă. Iar după o plimbare pe faleza din zonă, ce poate fi mai frumos decât o masă copioasă la un restaurant thailandez, unul pe care îl țineam minte pentru cantitatea mare de apă de care am avut nevoie pentru a stinge „focul” mâncării.

Parcă nu am mai văzut veverițe...
Parcă nu am mai văzut veverițe…

La finalul zilei ne-am retras spre casă, pentru a pune la cale tot ce aveam de văzut prin zonă, în cele 4 zile pe care urma să le petrecem în San Diego.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.