Povești californiene – Vegas baby!

Vedere de sus cu zâmbet

(pentru a citi corect titlul articolului urmăriți-l pe Joey aici: https://www.youtube.com/watch?v=1HBGJVXSzas) 🙂

A doua zi în Las Vegas a avut 3 părți: cazionurile de pe Strip, sushi și la final Stratosphere Tower. Am început cu un mic dejun american la McDonald’s (da, îmi place să mănânc ocazional la Mac deși în ultima vreme cred că poți găsi un burger mai bun la prețuri asemănătoare sau chiar mai mici la restaurante) apoi am luat monorailul spre Strip și am coborât la stația de la Flamingo pentru a ne continua plimbarea de cu o seară în urmă.

The Strip
The Strip

Am trecut prin atmosfera Parisului, prin New York, prin lumea Disney de la Excalibur, prin renumitul MGM unde am fost foarte aproape să asistăm la cântarul oficial al meciului revanșă dintre Manny Pacquiao și Timothy Bradley (cu 2 ani înainte Bradley câștigase controversat la puncte) dar din păcate boxerii se lăsau așteptați cam mult așa că am renunțat și am preferat să mai vedem câte ceva prin zonă.

New York, New York!
New York, New York!

Probabil cel mai impresionant cazino pentru noi rămâne Luxor cu a lui formă de piramidă vizibilă atât din exterior cât și din interior. Aici am pierdut cel mai mult timp și am făcut multe poze cu diferitele statui cu teme egiptene. Eu nu am văzut muzeul egiptean din Torino decât anul acesta, dar pentru cineva pasionat de cultura egipteană vizita la Luxor este cel puțin interesantă. Binențeles că nu am ratat să ne încercăm norocul la unul din cazinouri, din păcate fără prea mult succes, așa că ne-am întors acasă fără a ne îmbogăți 🙂

The Luxor
The Luxor

Cum după atâta plimbare ți se face foame ne-am îndreptat spre hotel pentru a face o vizită la un restaurant japonez pe care îl găsisem pe Trip Advisor cu o seară înainte și care avea niște recenzii bune și prețuri decente. Mașina a stat în soare și acum ne arăta că sunt peste 30 de grade, mai exact aproape 38 la un moment dat, și ne simțeam cu adevărat în deșert (aici eram la început de aprilie, probabil în lunile de vară nu e prea confortabil pe afară, noroc cu piscinele și cazinourile unde nu e nevoie să vezi soarele).

Egipteni
Egipteni

Am avut un pic de emoțiii pentru că eram singurii clienți ai restauratului, dar totul a fost perfect, ba chiar am primit un set de sushi din partea casei la final, probabil oamenii s-au mirat cât de repede am reușit să facem să dispară tot ceea ce comandasem până atunci. Iar partea cea mai bună e că nici nu am avut nici un fel de probleme cu stomacul 🙂

Paris
Paris

După o scurtă siesta la hotel ne-am îndreptat (tot cu monorailul) către Stratosphere Tower tocmai bine pentru a prinde luminile de la apus. Prețul pentru a urca sus este destul de piperat, noroc că am găsit un cupon printr-un pliant de la hotel care îți oferea o reducere de 25%, și care surprinzător chiar a funcționat. Noi nu prea suntem obișnuiți cu astfel de cupoane, dar în State par să fie destul de folosite de cam toată lumea.

Stratosphere Tower
Stratosphere Tower

Trebuie să recunosc că priveliștea de sus a fost faină de tot, dacă nu ar fi bătut vântul așa de puternic probabil am fi stat mai mult pe afară pentru a face poze. Vremea se schimbase destul de mult odată cu apusul, era destul de rece, aveam amândoi ceva peste tricou, un contrast major față de cele 38 de grade de la prânz. Am fost tentat să încerc măcar una din atracțiile din vârf (sunt câteva care par interesante) dar prețurile nu erau incluse în biletul de urcare, ba chiar ajungeau să îl dubleze sau chiar tripleze așa că am renunțat repede, fără mari regrete.

Vedere de sus cu zâmbet
Vedere de sus cu zâmbet

Ziua s-a terminat cum altfel decât alături de fântânile de la Bellagio, impresionante chiar și la a treia audiție 🙂 Ne-am retras apoi spre hotel pentru că urma o zi lungă de condus pentru a ajunge aproape de parcul naționat Yosemite.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *